..

abia astept sa termin facultatea, sa plec. cel putin asta imi doresc, desi va fi ceva mai greu (pt. ai mei). vreau in bucuresti.. huh, am ajuns sa vreau sa stau in orasul pe care nu-l suport..
a inceput sa scada drastic numarul motivelor ce m-ar tine aici. iubesc orasul asta, urasc primarul, imi iubesc prietenii dar, sincer, nici nu mai stiu cat timp a trecut de cand nu am iesit in oras cu ei fara a avea un motiv ca "petrecere in bbh" si m-am saturat.
mai dureaza, cel putin jumatate de an, dar abia astept. stiu ca o sa-mi fie greu dar nu ma mai tine nimic aici.
o sa-mi lipseasca.. (orasul sau oamenii? nu stiu..)

de ce?

de ce oamenii nu vor sa fie diferiti? de ce se creaza acea stare de "normalitate" impusa, in mare parte, de cei ce nu au curajul sa paseasca inainte, sa incerce ceva nou, sa se exprime pe sine? de ce se doreste a fi o oarecare uniformizare?
nu-mi place si nici nu vreau sa fac parte din acea categorie. vreau sa cant atunci cand imi vine, vreau sa ma exprim pe mine insumi prin felul in care vorbesc, ma port. sunt diferita si realizez acest lucru, il imbratisez, spre deosebire de multi altii care prefera sa se ascunda (poate stima de sine e de vina).
ma enervez repede, rad cu lacrimi si fara motiv cand sunt obosita, sunt sincera (pentru unii mult prea sincera), mi s-a spus ca sunt "nebuna" (drept compliment). sunt pur si simplu altfel si-mi place.
sunt perfecta prin imperfectiunile mele (i'm not a narcissist!!)

ce vreau azi..

sa dau timpul inainte, sa vad daca voi lua deciziile corecte, sa stiu la ce sa ma astept, la ce clipe grele va trebui sa indur si cand. nu vreau sa stiu binele dinainte, doar raul, sa incerc sa-l schimb daca pot.
vreau macar o viziune, cat de scurta ar fi ea, asupra a ceea ce urmeaza. mi-e frica de viitor. mi-e frica de schimbarile care va trebui sa le fac intr-un timp relativ scurt si, mai ales, mi-e frica de esec.
vreau sa reusesc prin fortele proprii, sa merit sa ajung acolo unde-mi doresc insa vreau totul prea repede, parca n-am rabdare.
cu EL pot, cu EL am incredere in mine si sunt mai optimista.. mult mai optimista...